Legea nr. 327

Legea nr. 199

Legea nr. 10

Ordonanta nr. 29

O.U.G. nr.174

privind performanta energetica a cladirilor

privind utilizarea

eficienta a energiei

privind calitatea in constructii

privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice

privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate

13 decembrie 2005

M.Of. nr.1144/19.12.2005

13 noiembrie 2000

M.Of. nr.577/17.11.2000

29 decembrie 1944

M.Of. Partea I nr.12/24.01.1995

30 ianuarie 2000

M.Of. nr.41/31.01.2000

27 noiembrie 2002

M.Of. nr.890/12.12.2002

Legea nr. 327

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Scopul prezentei legi este promovarea creşterii performanţei energetice a clădirilor, ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de temperatură interioară şi de eficienţa economică.

Art. 2. - Prezenta lege stabileşte condiţii cu privire la:

a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor;

b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi;

c) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente, supuse unor lucrări de modernizare;

d) certificarea energetică a clădirilor;

e) verificarea tehnică periodică a cazanelor şi inspectarea sistemelor/instalaţiilor de climatizare din clădiri şi, în plus, evaluarea instalaţiilor de încălzire la care cazanele sunt mai vechi de 15 ani.

CAPITOLUL II
Definiţii

Art. 3. - Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles:

1. clădire - ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente, în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului termic interior. Termenul clădire defineşte atât clădirea în ansamblu, cât şi părţi ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat;

2. performanţa energetică a clădirii - energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică, caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei şi alţi factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul de energie;

3. certificatul de performanţă energetică a clădirii document tehnic care are caracter informativ şi care atestă performanţa energetică a unei clădiri;

4. producerea combinată de căldură şi electricitate PCCE - transformarea simultană a combustibililor primari în energie mecanică sau electrică şi energie termică, denumită cogenerare, cu respectarea anumitor criterii de calitate privind eficienţa energetică;

5. sistem de climatizare - combinaţie a tuturor componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului în care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă, după caz, în combinaţie cu controlul ventilării, umidităţii şi purităţii aerului;

6. cazan - ansamblu format din corpul cazanului şi arzător, destinat să transmită apei căldura degajată prin arderea unui combustibil;

7. putere termică nominală - exprimată în kW puterea termică maximă stabilită şi garantată de producător, care poate fi furnizată în timpul exploatării continue, respectându-se randamentele utile specificate de producător;

8. pompă de căldură - dispozitiv sau instalaţie care extrage căldura la temperatură scăzută din aer, apă sau sol, pentru a o furniza unei clădiri;

9. lucrări de renovare - lucrări de modernizare efectuate asupra anvelopei clădirii şi/sau a instalaţiilor de încălzire, apă caldă de consum, electrice şi iluminat, gaze naturale, ventilaţie şi climatizare, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, sau lucrări de modernizare efectuate la mai mult de 25% din anvelopa clădirii;

10. expertizare tehnică a instalaţiilor de încălzire inspecţie totală a ansamblului instalaţiilor de încălzire, care cuprinde şi evaluarea randamentului cazanului şi dimensionarea acestuia în funcţie de necesarul de căldură al clădirii, pe baza căruia experţii tehnici atestaţi recomandă utilizatorilor înlocuirea acestuia sau modificarea sistemului de încălzire şi preparare a apei calde de consum, precum şi soluţii alternative.

CAPITOLUL III
Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor

Art. 4. - (1) În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului elaborează şi aprobă, prin ordin al ministrului, reglementarea tehnică privind metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, denumită în continuare metodologie.

(2) Metodologia cuprinde, în principal, următoarele elemente:

a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, compartimentarea interioară, inclusiv etanşeitatea la aer;

b) instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum, inclusiv caracteristicile în ceea ce priveşte izolarea acestora;

c) instalaţia de climatizare;

d) ventilaţia;

e) instalaţia de iluminat integrată a clădirii, în principal sectorul nerezidenţial;

f) poziţia şi orientarea clădirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori;

g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară;

h) ventilaţia naturală;

i) condiţiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute prin proiect.

(3) Metodologia cuprinde, după caz, şi alte elemente, în situaţia în care influenţa acestora asupra performanţei energetice a clădirilor este relevantă, precum:

a) sisteme solare active şi alte sisteme de încălzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă;

b) electricitate produsă prin cogenerare;

c) centrale de încălzire şi de răcire de cartier sau de bloc;

d) iluminatul natural.

Art. 5. - Performanţa energetică a clădirii se exprimă cu claritate şi poate include un indicator al emisiei de dioxid de carbon.

Art. 6. - Elementele prevăzute la alin. (2) şi (3) ale art. 4 se pot modifica prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL IV
Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor

Art. 7. - (1) Prin metodologie se stabilesc cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor, denumite în continuare cerinţe, şi se aplică diferenţiat pentru diferite categorii de clădiri, atât pentru clădirile noi, cât şi pentru clădirile existente, după cum urmează:

a) locuinţe unifamiliale;

b) blocuri de locuinţe;

c) birouri;

d) clădiri de învăţământ;

e) spitale;

f) hoteluri şi restaurante;

g) săli de sport;

h) clădiri pentru servicii de comerţ;

i) alte tipuri de clădiri consumatoare de energie.

(2) Cerinţele stabilite în metodologie ţin seama de condiţiile generale de climat interior pentru a preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzătoare, condiţiile locale, destinaţia dată în proiect şi vechimea clădirii.

(3) Cerinţele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, şi se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcţiilor.

Art. 8. - Cerinţele stabilite în metodologie nu se aplică următoarelor categorii de clădiri:

a) clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;

b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios;

c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale, ateliere şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie;

d) clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an;

e) clădiri independente, cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 m2.

CAPITOLUL V
Clădiri noi

Art. 9. - La clădirile noi se respectă cerinţele stabilite în metodologie.

Art. 10. - Pentru clădirile noi, cu o suprafaţă utilă totală de peste 1.000 m2, autoritatea administraţiei publice locale sau judeţene, prin certificatul de urbanism dat în vederea emiterii autorizaţiei de construire, potrivit legii, solicită întocmirea unui studiu de fezabilitate tehnică, economică şi de mediu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de producere a energiei, ca de exemplu:

a) sisteme descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse de energie regenerabilă;

b) producere combinată de căldură şi electricitate - PCCE;

c) sisteme de încălzire sau de răcire de cartier ori de bloc;

d) pompe de căldură, în anumite condiţii.

CAPITOLUL VI
Clădiri existente

Art. 11. - La clădirile existente, cu o suprafaţă utilă de peste 1.000 m2, la care se execută lucrări de renovare, performanţa energetică a acestora trebuie îmbunătăţită pentru a satisface cerinţele stabilite în metodologie, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.

Art. 12. - Cerinţele se stabilesc pentru întreaga clădire renovată sau pentru sistemele/elementele renovate ale clădirii, atunci când acestea fac parte dintr-o lucrare de renovare care trebuie realizată într-o perioadă limitată de timp, având ca scop îmbunătăţirea performanţei energetice globale a clădirii.

CAPITOLUL VII
Certificatul de performanţă energetică a clădirii

Art. 13. - (1) Certificatul de performanţă energetică a clădirii, denumit în continuare certificat, valabil 10 ani de la data emiterii, se elaborează cu respectarea legislaţiei în vigoare pentru clădirile din categoriile prevăzute la art. 7 alin. (1), care se construiesc, sunt vândute sau închiriate.

(2) Certificatul este eliberat proprietarului, iar proprietarul îl pune, după caz, la dispoziţie potenţialului cumpărător sau chiriaş.

(3) Certificatele pentru apartamente şi spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din clădirile de locuit colective se eliberează, după caz, pe baza:

a) unei certificări comune pentru întreaga clădire, în cazul clădirilor racordate la sistemul centralizat de încălzire şi preparare a apei calde de consum; sau

b) evaluării unui apartament similar din aceeaşi clădire.

(4) Nu se eliberează certificat pentru clădirile menţionate la art. 8.

(5) Certificatul cuprinde valori de referinţă prevăzute în reglementările tehnice în vigoare, care permit consumatorilor să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii. Certificatul este însoţit de recomandări de reducere a costurilor, prin îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii.

Art. 14. - În cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă de peste 1.000 m2, aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice, certificatul valabil este afişat într-un loc accesibil şi vizibil publicului. Se afişează la loc vizibil şi temperaturile interioare recomandate şi cele curente şi, după caz, alţi factori climatici semnificativi.

CAPITOLUL VIII
Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire

Art. 15. - În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se efectuează:

a) inspecţie periodică la intervale de 5 ani, pentru cazanele care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil, cu puterea nominală de 20-100 kW; inspecţia se efectuează şi pentru cazanele care utilizează alte tipuri de combustibil;

b) inspecţie cel puţin o dată la 2 ani, pentru cazanele cu puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru cazanele care utilizează combustibil gazos această perioadă poate fi extinsă la 4 ani;

c) expertizarea tehnică a instalaţiilor de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW şi o vechime mai mare de 15 ani.

Art. 16. - Inspecţia cazanelor şi expertizarea tehnică a centralelor termice şi a instalaţiilor de încălzire se fac conform legislaţiei în vigoare.

CAPITOLUL IX
Inspecţia sistemelor de climatizare

Art. 17. - În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se prevede inspecţia sistemelor de climatizare cu puterea nominală de peste 12 kW, la intervale de 5 ani. Inspecţia sistemelor de climatizare include evaluarea randamentului şi dimensionarea în raport cu necesităţile de climatizare a clădirii. Consumatorii vor fi informaţi cu privire la îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare şi alte soluţii posibile.

Art. 18. - Inspecţia sistemelor de climatizare se face conform legislaţiei în vigoare.

CAPITOLUL X
Experţi independenţi

Art. 19. - (1) Auditul energetic al clădirii şi elaborarea certificatului se realizează de către auditori energetici pentru clădiri, atestaţi conform legislaţiei în vigoare.

(2) Expertizarea sistemelor de încălzire şi climatizare ale clădirii se realizează de către experţi tehnici, atestaţi conform legislaţiei în vigoare.

Art. 20. - Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi îşi desfăşoară activitatea ca experţi independenţi, persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice, conform legislaţiei în vigoare.

CAPITOLUL XI
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 21. - Până la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Administraţiei şi Internelor stabilesc programe de informare a utilizatorilor clădirilor în legătură cu diferitele metode şi practici care permit creşterea performanţei energetice.

Art. 22. - În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, se aprobă prin ordin comun al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, ministrului economiei şi comerţului şi ministrului administraţiei şi internelor normele metodologice referitoare la performanţa energetică a clădirilor.

Art. 23. - Prevederile art. 13 alin. (1) şi (2) privind elaborarea certificatelor şi punerea acestora la dispoziţie potenţialilor cumpărători sau chiriaşi de către proprietari, în cazul vânzării sau închirierii locuinţelor unifamiliale şi a apartamentelor din blocurile de locuinţe, se aplică la 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 24. - Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2007. Prezenta lege transpune integral în legislaţia naţională prevederile Directivei nr. 2002/91/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind performanţa energetică a clădirilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) L 001 din 4 ianuarie 2003, p. 0065-0071.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
DAN RADU RUŞANU

PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU

Bucureşti, 13 decembrie 2005.
Nr. 372.

Sus

Legea nr. 199

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Scopul prezentei legi este crearea cadrului legal necesar pentru elaborarea si aplicarea
unei politici nationale de utilizare eficienta a energiei, în conformitate cu prevederile Tratatului Cartei
energiei, ale Protocolului Cartei energiei privind eficienta energetica si aspectele legate de mediu si cu
principiile care stau la baza dezvoltarii durabile.
(2) Prin prezenta lege se instituie obligatii si se stabilesc stimulente pentru producatorii si
consumatorii de energie, în vederea utilizarii eficiente a acesteia.
Art. 2. - În sensul prezentei legi, utilizarea eficienta a energiei înseamna a actiona pentru realizarea
unei unitati de produs, bun sau serviciu fara scaderea calitatii sau performantelor acestuia,
concomitent cu reducerea cantitatii de energie cerute pentru realizarea acestui produs, bun sau
serviciu.
 

CAPITOLUL II
Art. 3. – (1) Politica nationala de utilizare eficienta a energiei Art. 3. - (1) Politica nationala de utilizare
eficienta a energiei este parte integranta a politicii energetice a statului si se bazeaza pe urmatoarele
principii:
a) functionarea normala a mecanismelor de piata în domeniul energiei, inclusiv formarea
preturilor dupa criterii concurentiale si o mai buna reflectare a costurilor si beneficiilor legate de mediu;
b) reducerea barierelor în calea promovarii eficientei energetice, stimulându-se astfel
investitiile;
c) promovarea unor mecanisme de finantare a initiativelor în domeniul eficientei energetice;
d) educarea si constientizarea utilizatorilor diferitelor forme de energie privind necesitatea
reducerii consumurilor energetice pe unitatea de produs;
e) cooperarea dintre consumatori, producatori, furnizori de energie si autoritatile publice în
vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica nationala de utilizare eficienta a energiei;
f) sprijinirea cercetarii fundamentale si aplicative în domeniul utilizarii eficiente a energiei;
g) promovarea initiativei private si dezvoltarea serviciilor energetice;
h) cooperarea cu alte tari în domeniul eficientei energetice si respectarea conventiilor
internationale la care România este parte.
(2) Obiectivul principal al politicii nationale de utilizare eficienta a energiei este obtinerea
beneficiului maxim în întregul lant energetic care cuprinde producerea, conversia, stocarea,
transportul,distributia si consumul diferitelor forme de energie.
(3) Politica nationala de utilizare eficienta a energiei defineste atât obiectivele privind utilizarea
eficienta a energiei, cât si caile pentru atingerea acestor obiective, cu referiri speciale privind:
a) reducerea consumului de energie al României pe unitatea de produs intern brut;
b) cresterea eficientei energetice în toate sectoarele de activitate ale economiei nationale;
c) introducerea tehnologiilor noi cu eficienta energetica ridicata;
d) promovarea surselor noi de energie;
e) reducerea impactului negativ asupra mediului al activitatilor de producere, transport,
distributie si consum al tuturor formelor de energie.
Art. 4. - Politica nationala de utilizare eficienta a energiei se elaboreaza de Agentia Româna pentru
Conservarea Energiei împreuna cu Ministerul Industriei si Comertului si se supune spre aprobare
Guvernului o data cu politica energetica nationala, ca parte a acesteia.
 

CAPITOLUL III
Programe de eficienta energetica
Art. 5. - (1) În scopul realizarii politicii formulate conform art. 4agentii economici care consuma anual o
cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligatia sa întocmeasca programe
proprii de eficienta energetica, în care vor include:
a) masuri pe termen scurt, de tipul fa ra cost sau cu cost minim, care nu implica investitii
majore;
b) masuri pe termen lung, de 3 pâna la 6 ani, vizând un program de investitii pentru care se
vor întocmi studiile de fezabilitate.
(2) Agentia Româna pentru Conservarea Energiei, prin filialele sale teritoriale, si Ministerul
Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului acorda consultanta gratuita pentru întocmirea programelor,
în acest sens putând, pe termen limitat, sa angajeze experti asociati pentru întocmirea studiilor de
strategie sau a celor de fezabilitate.
Art. 6. - Programele proprii de eficienta energetica vor include actiuni în urmatoarele directii principale:
a) realizarea scenariilor pe termen mediu si lung privind cererea si oferta de energie, care sa
ghideze procesul decizional;
b) aplicarea reglementarilor tehnice si a standardelor nationale de eficienta energetica, care
au ca scop cresterea eficientei echipamentelor producatoare si consumatoare de energie, inclusiv
acelor din domeniul constructiilor si al transportului;
c) promovarea utilizarii celor mai eficiente tehnologii energetice care sa fie viabile din punct de
vedere economic si nepoluante;
d) încurajarea finantarii investitiilor în domeniul eficientei energetice, prin participarea statului
sau a sectorului privat;
e) elaborarea balantelor energetice si formarea unor baze de date energetice necesare pentru
evaluarea raportului cerere-oferta în domeniul energiei, inclusiv pentru calculul indicatorilor de
eficienta energetica;
f) promovarea cogenerarii de mica si medie putere si a masurilor necesare pentru cresterea
eficientei sistemelor de producere, transport si de distributie a caldurii la consumatori;
g) înfiintarea de compartimente specializate în domeniul eficientei energetice la nivelurile
corespunzatoare, care sa aiba personal capabil sa elaboreze, sa implementeze si sa monitorizeze
programe de eficienta energetica;
h) evaluarea impactului negativ asupra mediului.
Art. 7. - (1) Programele proprii de eficienta energetica vor fi avizate de Agentia Româna pentru
Conservarea Energiei si, dupa caz, de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.
(2) Sinteza programelor de eficienta energetica pe ansamblul economiei nationale se aproba
anual de Guvern, la propunerea Ministerului Industriei si Comertului.
 

CAPITOLUL IV
Standarde de eficienta energetica
Art. 8. - (1) La propunerea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, a ministerelor de resort si
a Asociatiei de Standardizare din România se aproba, prin hotarâre a Guvernului, reglementari
tehnice si standarde nationale de eficienta energetica pentru aparate, echipamente, utilaje si
tehnologii cu consum mare de energie, pentru cladiri, precum si pentru alte domenii de activitate.
(2) Prin standardele nationale de eficienta energetica se stabilesc limite minime sau maxime
pentru performantele energetice ale aparatelor, echipamentelor, utilajelor si tehnologiilor utilizate.
Art. 9. - Producatorii si importatorii de aparate, utilaje, echipamente si tehnologii pentru care au fost
elaborate standarde nationale de eficienta energetica nu pot vinde, închiria sau pune în circulatie sub
orice alta forma pe piata româneasca respectivele produse decât cu conditia respectarii standardelor
nationale de eficienta energetica si a certificatului de atestare eliberat conform prevederilor art. 10.
Art. 10. - (1) Producatorii si importatorii de aparate, utilaje, echipamente si tehnologii, pentru care au
fost elaborate standarde nationale de eficienta energetica, au obligatia de a solicita efectuarea
încercarilor si masuratorilor stabilite prin actele normative în vigoare pentru certificarea conformitatii.
(2) Încercarile si masuratorile vor fi efectuate de institutiile acreditate în acest sens de Agentia
Româna pentru Conservarea Energiei. Dupa efectuarea încercarilor si masuratorilor institutia
acreditata elibereaza certificate producatorilor si importatorilor ale caror produse satisfac standardele
nationale obligatorii de eficienta energetica.
(3) Procedura de certificare si de atestare se aproba prin acelasi act normativ prin care se
aproba standardul.
Art. 11. - Standardele nationale de eficienta energetica pentru aparate, utilaje, echipamente si
tehnologii, standardele pentru cladiri, precum si cele pentru alte domenii de activitate intra în vigoare
si devin obligatorii la un an de la data publicarii lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 12. - Eliberarea autorizatiei de constructie pentru toate cladirile noi si pentru consolidarea celor
existente se va face si cu respectarea standardelor nationale de eficienta e nergetica.
 

CAPITOLUL V
Atributii si raspunderi
Art. 13 . - (1) Agentia Româna pentru Conservarea Energiei este organul de specialitate al
administratiei publice centrale în domeniul eficientei energetice, cu personalitate juridica, autonomie
functionala, organizatorica si financiara, aflat în subordinea Guvernului, cu finantare de la bugetul de
stat si extrabugetara, inclusiv externa.
(2) Modul de organizare si functionare a Agentiei Române pentru Conservarea Energiei se
aproba prin hotarâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei
legi, avându-se în vedere urmatoarele atributii si raspunderi principale:
a) elaborarea, implementarea si monitorizarea politicii nationale si a programelor de utilizare
eficienta a energiei;
b) cooperarea cu institutiile si organismele interne si internationale în vederea utilizarii
eficiente a energiei si reducerii impactului negativ asupra mediului;
c) elaborarea de standarde, norme si reglementari tehnice în scopul cresterii eficientei
energetice pentru aparate, echipamente, utilaje si tehnologii de producere, transport, distributie si
consum de energie, pentru cladiri, precum si pentru alte domenii de activitate;
d) acreditarea institutiilor care efectueaza încercarile si masuratorile pentru certificarea
respectarii standardelor nationale de eficienta energetica;
e) atestarea persoanelor fizice si juridice care au dreptul de a realiza bilanturi energetice;
f) coordonarea programelor de eficienta energetica finantate de institutii sau organizatii
internationale în baza unor acorduri guvernamentale;
g) evaluarea tehnica si avizarea proiectelor de investitii în domeniul eficientei energetice,
pentru care se cere finantare din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului ene rgetic si din alte
surseinterne si externe;
h) cooperarea cu institutiile abilitate, în vederea realizarii balantelor energetice si formarii unor
baze de date energetice necesare pentru evaluarea raportului cerere-oferta în domeniul energiei, a
realizarii unor scenarii pe termen scurt, mediu si lung privind evolutia acestui raport, inclusiv a
calculului indicatorilor de eficienta energetica;
i) acordarea de consultanta gratuita autoritatilor administratiei publice locale în elaborarea si
aplicarea proiecte lor de crestere a eficientei energetice, administratorilor cladirilor publice, ai celor cu
destinatia de locuinta si agentilor comerciali;
j) elaborarea si coordonarea programelor de pregatire si instruire, precum si atestarea
personalului cu atributii în domeniul gestiunii energiei;
k) avizarea programelor proprii de eficienta energetica, întocmite de consumatori.
Art. 14. - (1) Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului coordoneaza activitatea de stabilire
si elaborare a standardelor nationale de eficienta energetica pentru cladiri si stabileste criteriile,
procedurile si conditiile pentru calculul coeficientului de transfer de caldura al materialelor de
constructii si al coeficientului de transfer global al cladirilor.
(2) Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, în cooperare cu Agentia Româna
pentru Standardizare, cu consultarea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, emite
reglementari tehnice si standarde nationale de eficienta energetica pentru acordarea certificatului
energetic pentru cladiri.
Art. 15. - Oficiul pentru Protectia Consumatorilor, în cooperare cu Agentia Româna pentru
Conservarea Energiei, controleaza comercializarea aparatelor, utilajelor si echipamentelor energetice
destinate consumatorilor casnici si informeaza Guvernul despre respectarea legislatiei în vigoare.
CAPITOLUL VI
Obligatiile consumatorilor de energie
Art. 16. - Consumatorii de energie sunt obligati:
a) sa respecte reglementarile tehnice si standardele nationale în vigoare privind proiectarea,
construirea, exploatarea, întretinerea, repararea instalatiilor proprii si a receptoarelor de energie,
precum si dotarea acestora cu aparate de masura si control;
b) sa dispuna de un sistem propriu de evidenta si monitorizare a consumurilor energetice si sa
puna la dispozitie institutiilor abilitate informatii privind consumurile energetice si indicatorii de eficienta
energetica.
Art. 17. - (1) Consumatorii care folosesc mai mult de 200 tone echivalent petrol pe an sunt obligati sa
întocmeasca, la fiecare 2 ani, un bilant energetic realizat de o persoana fizica sau juridica autorizata.
(2) Consumatorii care folosesc mai mult de 1.000 tone echivalentpetrol pe an sunt obligati:
a) sa numeasca un responsabil pentru energie;
b) sa efectueze anual un bilant energetic realizat de o persoana fizica sau juridica autorizata;
c) sa elaboreze programe de masuri pentru reducerea consumurilor energetice, potrivit art. 5
alin. (1), incluzând investitiile pentru care se întocmesc studii de fezabilitate.
(3) Autori tatile administratiei publice locale din localitatile cu o populatie mai mare de 20.000
de locuitori au obligatia sa întocmeasca programe proprii de eficienta energetica, conform prevederilor
art. 5alin. (1).
Art. 18 . - (1) Agentii economici cu activitate de producere, transport sau distributie a combustibililor si
energiei sunt obligati sa ia masuri pentru:
a) reducerea consumului propriu de combustibili si energie;
b) promovarea energiei solare, eoliene, geotermale, a biomasei, a biogazului si a energiei
produse din deseuri menajere;
c) organizarea de actiuni demonstrative si promotionale în domeniul utilizarii eficiente a
combustibililor si a diferitelor forme de energie.
(2) Societatile de transport, precum si alte societati care detin mai mult de 10 au tovehicule au
obligatia sa dezvolte programe de monitorizare si gestiune a consumului de energie pentru grupul de
vehicule detinut.
Art. 19. - Administratorii cladirilor aflate în proprietate publica au obligatia sa ia masuri pentru:
a) utilizarea eficien ta a sistemului de încalzire si climatizare;
b) utilizarea materialelor de constructie eficiente energetic;
c) utilizarea rationala a iluminatului interior;
d) utilizarea aparatelor de masura si reglare a consumului de energie;
e) realizarea unui bilant energetic pentru cladirile cu suprafata desfasurata mai mare de 1500
m2 , o data la 5 ani, bilant întocmit de o persoana fizica sau juridica autorizata în acest sens;
f) cresterea eficientei energetice potrivit reglementarilor emise în baza prezentei legi.
 

CAPITOLUL VII
Stimulente fiscale si financiare pentru activitati care conduc la cresterea eficientei energetice
Art. 20. - Agentii economici si unitatile din subordinea autoritatilor administratiei publice locale pot
finanta lucrari pentru cresterea eficientei energetice din surse proprii, din surse constituite din cote din
profit destinate special pentru aceste investitii, din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului
energetic, constituit prin Legea nr. 136/1994 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.29/1994
privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, cu
modificarile ulterioare, din ajutoare de stat conform legii, din investitii realizate de terti sau prin
cofinantare, precum si prin credite.
Art. 21. - (1) Pentru realizarea obiectivelor propuse de prezenta lege si pentru facilitarea investitiilor
care au ca scop principal cresterea eficientei energetice consumatorii de energie pot beneficia de
sprijin financiar din Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, instituit conform Legii nr.
136/1994, dar nu mai mult de50% din acest fond.
(2) Finantarea proiectelor de eficienta energetica din Fondul special pentru dezvoltarea
sistemului energetic se aproba de Guvern, la propunerea Agentiei Române pentru Conservarea
Energiei, o data cu aprobarea sintezei programelor de eficienta energetica conform art. 7alin. (2).
Art. 22. - (1) Pentru cotele din profit alocate investitiilor destinate cresterii eficientei energetice se
acorda scutire la plata impozitului pe profit.
(2) Creditele pentru lucrari de crestere a eficientei energetice se acorda cu o dobânda de
maximum 75% din cea stabilita de banci, diferenta urmând sa fie asigurata prin alocatii anuale de la
bugetul de stat.
(3) Importurile de aparate, utilaje, echipamente si tehnologii destinate realizarii proiectelor de
crestere a eficientei energetice beneficiaza de scutire de taxe vamale, cu conditia obtinerii avizului
favorabil al Agentiei Române pentru Conservarea Energiei.
(4)Societatile comerciale de management si servicii energetice, a caror activitate se
încadreaza în prevederile art. 3 alin. (1) lit. g), pot beneficia de o reducere de 50% a impozitului pe
profit pe o perioada de 5 ani de la data înfiintarii, iar pentru cele existente, de la data intrarii în vigoare
a prezentei legi. Atributiile, structura si criteriile de eligibilitate ale acestor societati comerciale vor fi
stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 23. - Cuantumul si procedura de acordare a stimulentelor fiscale si financiare prevazute la art. 20-
22 se aproba prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Agentiei Române pentru Conservarea
Energiei.
 

CAPITOLUL VIII
Sanctiuni
Art. 24 . - Constituie contraventii, daca nu au fost savârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii
penale, sa poata fi considerate infractiuni, urmatoarele fapte:
a) nerespectarea de catre managerii societatilor, de catre autoritatile administratiei publice
locale si de catre administratorii cladirilor publice a prevederilor art. 5 alin. (1), ale art. 6, 16,17, ale art.
18 alin. (2) si ale art. 19 lit. e);
b) nerespectarea standardelor nationale de eficienta energetica potrivit art. 10;c)
nerespectarea prevederilor art. 9.
Art. 25. - (1) Contraventiile prevazute la art. 24 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, cele prevazute la lit. a);
b) cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei, cele prevazute la lit. b);c) cu amenda de la
8.000.000 lei la 15.000.000 lei si cu confiscarea bunurilor respective, cele prevazute la lit. c).
(2) Amenzile se fac venit la bugetul de stat.
Art. 26 . - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor, inclusiv masura confiscarii, se fac de
personalul împuternicit de Agentia Româna pentru Conservarea Energiei.
Art. 27. - Prevederile art. 24 si 25 se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor, cu modificarile ulterioare, cu exceptia art. 25-27.
CAPITOLUL IX
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 28 . - Prezenta lege intra în vigoare la 90 de zile de la data publicarii ei în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Art. 29 . - În termen de 90 de zile de la data publicarii prezentei legi Agentia Româna pentru
Conservarea Energiei, cu avizul Ministerului Finantelor, va supune spre aprobare Guvernului normele
metodologice de aplicare a acesteia.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 9 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor
art. 74 alin. (2) din Constitutia României.
 

PRESEDINTELE SENATULUI
MIRCEA IONESCU-QUINTUS
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor în sedinta din 10 octombrie 2000, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) dinConstitutia României.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
ANDREI IOAN CHILIMAN
Bucuresti, 13 noiembrie 2000.Nr. 199.

Sus

Ordonanta nr. 29

CAPITOLUL I   

Dispoziţii generale

 Art. 1. - Prezenta ordonanţă instituie cadrul legal pentru reabilitarea şi modernizarea termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente, cu scopul de a îmbunătăţi condiţiile de igienă şi confort termic interior şi de a reduce pierderile de căldură, consumurile energetice şi de combustibil, costurile de întreţinere pentru încălzire şi alimentare cu apă caldă de consum, precum şi de reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul şi consumul de energie.

 Art. 2. - Reabilitarea şi modernizarea termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente constituie parte integrantă a politicii energetice a statului şi se realizează prin programe naţionale armonizate cu prevederile tratatelor internaţionale referitoare la eficienţa energetică şi la protecţia mediului şi cu principiile de bază privind dezvoltarea durabilă.

 Art. 3. - Prevederile prezentei ordonanţe se aplică tuturor clădirilor existente, în cadrul cărora se desfăşoară activităţi care necesită asigurarea unui anumit grad de confort şi regim termic, potrivit reglementărilor tehnice în domeniu.

 Art. 4. - Activitatea de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor urmăreşte îmbunătăţirea performanţelor de izolare termică a elementelor de construcţie care delimitează de exterior spaţiile interioare încălzite, precum şi creşterea eficienţei energetice a instalaţiilor interioare de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum, a centralelor termice, punctelor termice şi a reţelelor de distribuţie a agentului termic şi a apei calde de consum, care se găsesc în interiorul clădirilor sau adiacente acestora.

 Art. 5. - Statul sprijină persoanele fizice şi juridice care întreprind măsuri de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente prin acţiuni de informare gratuită a utilizatorilor, prin facilităţi fiscale acordate unor categorii de utilizatori şi agenţilor economici care acţionează efectiv în acest domeniu, şi prin stimularea promovării surselor de energie regenerabilă.

CAPITOLUL II  

Realizarea programelor de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi a instalaţiilor aferente

 Art. 6. - (1) În baza politicii energetice a statului, Guvernul va adopta anual programe naţionale de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente.

(2) Pentru fundamentarea programelor de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi a instalaţiilor aferente sunt necesare următoarele măsuri:

a) elaborarea de studii pentru stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare termică;   

b) elaborarea de studii de fundamentare pentru stabilirea gradului de protecţie termică a clădirilor, a necesarului de materiale şi echipamente şi a fondurilor pentru proiectarea şi executarea lucrărilor;

c) revizuirea şi actualizarea reglementărilor tehnice referitoare la proiectarea şi executarea protecţiei termice a clădirilor şi a instalaţiilor aferente şi stabilirea criteriilor de optimizare a acesteia;

d) elaborarea de proiecte directoare şi de soluţii-cadru pentru reabilitarea şi modernizarea clădirilor şi a instalaţiilor aferente;

e) elaborarea de studii în vederea stabilirii costului real al căldurii pentru încălzire şi alimentare cu apă caldă de consum.

 Art. 7. - (1) Pentru clădirile prevăzute la art. 3 se eliberează certificatul energetic prin care se atestă performanţa energetică a acestora (izolarea termică, randamentul energetic al echipamentelor etc.).

(2) În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului va adopta prin ordin al ministrului metodologia de elaborare şi de acordare a certificatului energetic al clădirilor existente.

 Art. 8. - Societăţile naţionale şi ceilalţi agenţi economici care operează în domeniul producerii şi distribuirii energiei termice pentru încălzire şi pentru prepararea apei calde de consum vor proceda la:

a) efectuarea de bilanţuri energetice pentru sistemele care asigură alimentarea cu căldură şi cu apă caldă de consum;

b) efectuarea de reglaje periodice ale instalaţiilor de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum;

c) depistarea pierderilor de căldură şi de apă din reţelele de distribuţie pentru alimentarea cu căldură şi cu apă caldă de consum şi efectuarea cu precădere a remedierilor necesare;

d) controlul termoizolaţiei pentru conducte, cazane şi schimbătoare de căldură şi luarea, după caz, de măsuri de remediere sau de înlocuire.

 Art. 9. - (1) Pentru reabilitarea termică a clădirilor existente, precizate la art. 3, proprietarii sau administratorii, după caz, vor proceda la:

a) evaluarea stării tehnice a clădirii asupra căreia se intervine, prin:

- contactarea unui birou de consultanţă sau a unei companii de servicii energetice pentru efectuarea auditului energetic, stabilirea procedurii de intervenţie şi a asistenţei tehnice de specialitate necesare, precum şi pentru elaborarea certificatului energetic al clădirii;

- contractarea elaborării expertizei tehnice privind starea clădirii şi instalaţiilor aferente, formularea şi analizarea variantelor de reabilitare şi modernizare;

b) acceptarea soluţiei de reabilitare şi modernizare termică şi a sistemului de finanţare propus prin expertiză tehnică;

c) obţinerea autorizaţiei de construire;

d) contractarea elaborării proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie pentru soluţia stabilită, a graficului de eşalonare în timp a execuţiei lucrărilor;

e) stabilirea modalităţilor de decontare a lucrărilor;

f) stabilirea executantului lucrărilor de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor, conform legislaţiei în vigoare.

(2) La clădirile existente, la care se efectuează lucrări de reducere a riscului seismic, se vor realiza şi lucrări de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi a instalaţiilor aferente.

(3) Exploatarea clădirilor şi a instalaţiilor reabilitate se face în conformitate cu caietul de sarcini sau cu instrucţiunile de exploatare elaborate de proiectant.

Art. 10. - (1) Activitatea de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor existente şi a instalaţiilor aferente se va asigura de:

a) Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, pentru

- coordonarea activităţii de elaborare a reglementărilor tehnice din domeniul construcţiilor;

- asigurarea elaborării studiilor şi proiectelor directoare prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. b) şi d);

- a propune spre aprobare Guvernului programele naţionale anuale de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente;

- stabilirea procedurii de atestare, autorizare sau certificare a firmelor şi a persoanelor fizice sau juridice implicate în activitatea de consultanţă, expertizare, proiectare, execuţie şi exploatare, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;

b) Ministerul Industriei şi Comerţului, prin Agenţia Română pentru Conservarea Energiei şi prin filialele acesteia din ţară, pentru:

- elaborarea de studii prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. a);

- elaborarea de studii de fundamentare a reabilitării termice a clădirilor şi încadrarea în politica energetică a statului;

- monitorizarea performanţelor clădirilor reabilitate termic în scopul stabilirii direcţiilor de acţionare şi a politicilor de finanţare;

- iniţierea de acţiuni promoţionale pentru educarea populaţiei pe plan local;

c) Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei -ANRE, pentru emiterea reglementărilor tehnice cu privire la consumatorii finali de energie termică asigurată din surse de alimentare centralizată;

d) direcţiile şi/sau serviciile de urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor judeţene şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, municipiilor, oraşelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru:

- eliberarea certificatului energetic al clădirii;

- verificarea şi avizarea documentaţiei de reabilitare termică a clădirilor, finanţate prin bugetul local;

e) administraţia publică locală pentru susţinerea acţiunilor coordonate de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, referitoare la formarea unui curent de opinie favorabil economisirii energiei utilizate pentru încălzirea clădirilor şi alimentarea cu apă caldă de consum.

CAPITOLUL III

Asigurarea fondurilor şi facilităţilor necesare pentru reabilitarea şi modernizarea termică a clădirilor şi a instalaţiilor aferente

 Art. 11. - Fondurile necesare pentru evaluarea stării termice a clădirii asupra căreia se intervine şi pentru realizarea măsurilor de reabilitare termică se vor asigura, după cum urmează, prin:

a) alocaţii din bugetele locale în limita prevederilor aprobate de consiliile locale, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii;

b) fonduri proprii ale proprietarilor clădirilor care se reabilitează;

c) atragerea de fonduri de la firmele sau companiile pentru servicii energetice;

d) atragerea de fonduri de la regiile şi firmele de alimentare cu căldură şi apă caldă de consum pentru reabilitarea reţelelor de distribuţie din subsolul clădirilor de locuit şi pentru montarea de contoare;

e) fonduri proprii ale agenţilor economici care au în proprietate sau în administrare clădiri de interes public.

 Art. 12. - Proprietarii, persoane fizice şi/sau juridice române, care vor să reabiliteze sau să modernizeze termic clădirile de locuit aflate în proprietate, beneficiază de scutire de taxe la eliberarea certificatului energetic al clădirii şi a autorizaţiei de construire pentru lucrările de reabilitare termică.

CAPITOLUL IV

Obligaţii şi răspunderi

 Art. 13. - Executarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor se va realiza cu respectarea cerinţelor de calitate şi a celorlalte obligaţii impuse de Legea nr. 10/1995.

 Art. 14. - În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoarea prezentei ordonanţe Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, cu consultarea Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, va elabora reglementări tehnice necesare pentru operaţiunile de audit şi expertiza energetică a clădirilor existente.

Art. 15. - Consiliile locale vor lua măsurile organizatorice necesare pentru ca, în termen de 90 de zile de la aprobarea metodologiei de elaborare şi acordare a certificatului energetic, să poată elibera prin compartimentele de specialitate, la cerere, certificatul energetic al clădirilor prevăzute la art. 3, existente în circumscripţia lor.

 Art. 16. - După 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se interzic vânzarea/cumpărarea şi asigurarea clădirilor pentru care nu a fost emis certificatul energetic.

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 Art. 17. - Prezenta ordonanţă intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

 Contrasemnează:

p. Ministrul lucrărilor publice

şi amenajării teritoriului,

Laszlo Borbely,

secretar de stat

 p. Ministrul funcţiei publice,

Ioan Onisei

 Ministrul industriei şi comerţului,

Radu Berceanu

Ministrul finanţelor,

Decebal Traian Remeş

Bucureşti, 30 ianuarie 2000

Nr. 29.

Sus

O.U.G. nr.174

Art. 1. - Prezenta ordonanţă de urgenţă instituie măsuri speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate şi a instalaţiilor aferente, realizate după proiecte tip în perioada 1950-1985, amplasate în zone urbane dens populate şi racordate la sistemele centralizate de furnizare a energiei termice ale unităţilor administrativ-teritoriale, în contextul reducerii consumului energetic.
Art. 2. - (1) Clădirile de locuit multietajate se includ în programe anuale de acţiuni pentru reabilitarea termică, denumite în continuare programe anuale.
(2) Programele anuale se elaborează de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în baza priorităţilor stabilite pe criterii tehnice şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3) Condiţiile de eligibilitate şi criteriile tehnice de selecţie ale clădirilor de locuit multietajate ce se includ în programele anuale se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) Consiliile judeţene şi locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, sunt obligate să pună la dispoziţie Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei datele şi documentele necesare fundamentării programelor anuale, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(5) În vederea fundamentării soluţiilor tehnico-economice privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei iniţiază studii, audit şi realizarea de prototipuri, finanţate din fondul constituit potrivit prevederilor art. 40 lit. a) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, precum şi din alte surse constituite în condiţiile legii.
Art. 3. - (1) Măsurile pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate cuprind, de regulă, intervenţii la:
a) pereţi exteriori, inclusiv ferestre şi uşi exterioare, terasă, planşeul peste subsol şi alte elemente structurale şi nestructurale care constituie anvelopa clădirii;
b) instalaţiile de încălzire şi de preparare a apei calde menajere, aferente clădirii.
(2) Măsurile speciale de reabilitare termică se realizează cu respectarea cerinţelor de calitate şi a celorlalte obligaţii impuse prin Legea nr. 10/1995, cu modificările ulterioare, Ordonanţa Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 325/2002, şi reglementările tehnice în domeniu.
Art. 4. - Coordonarea din punct de vedere tehnic a acţiunilor privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate se realizează de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, care va acţiona, în principal, pentru:
a) analiza documentelor necesare fundamentării programelor anuale transmise de consiliile judeţene şi locale, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, a clădirilor de locuit multietajate ce necesită reabilitarea termică şi clasificarea clădirilor pe tipuri de proiecte utilizate la realizarea acestora;
b) elaborarea şi promovarea programelor anuale pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, în vederea aprobării conform prevederilor art. 2 alin. (2).
Art. 5. - Proprietarii clădirilor de locuit multietajate, persoane fizice şi/sau juridice, şi asociaţiile de proprietari/locatari, precum şi persoanele juridice care au în administrare spaţii în aceste clădiri vor acţiona pentru:
a) efectuarea expertizei şi auditului energetic al clădirii;
b) aprobarea în adunarea generală a proprietarilor/locatarilor a deciziei pentru reabilitarea termică a clădirii;
c) proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare termică a anvelopei clădirii şi/sau a instalaţiilor de încălzire şi de producere a apei calde menajere, aferente clădirii.
Art. 6. - (1) Coordonatorii programelor anuale sunt primarii municipiilor şi ora

şelor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucureşti.
(2) Consiliile judeţene, locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti iau măsuri necesare pentru încheierea convenţiilor cu persoanele fizice şi/sau juridice şi asociaţiile de proprietari/locatari din clădirile de locuit multietajate nominalizate în programele anuale şi pentru derularea acţiunilor privind reabilitarea termică a clădirilor, cuprinzând auditul energetic, proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie.
(3) Conţinutul-cadru al convenţiilor prevăzute la alin. (2), etapele de derulare a acţiunilor privind reabilitarea termică a clădirilor, precum şi drepturile şi obligaţiile părţilor contractante se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) După încheierea convenţiilor prevăzute la alin. (2) contractarea expertizării şi auditului energetic, proiectării şi execuţiei lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate nominalizate în programele anuale se face de către coordonatorii programelor anuale, împreună cu persoanele fizice şi/sau juridice şi asociaţiile de proprietari/locatari, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind achiziţiile publice.
Art. 7. - Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind expertizarea şi auditul energetic, precum şi pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate nominalizate în programele anuale se asigură din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
Art. 8. - Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate se asigură astfel:
a) din credite şi/sau alocaţii de la bugetul de stat, care vor acoperi 85% din cheltuieli, din care 30% se constituie în subvenţie de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, şi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari/locatari, care va acoperi 15% din cheltuieli, pentru locuinţele proprietate a persoanelor fizice;
b) din bugetele locale, pentru locuinţele şi spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, existente în proprietatea sau în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale;
c) din bugetul de stat, din bugetele locale sau din venituri proprii, după caz, în limita fondurilor stabilite anual cu această destinaţie, pentru locuinţele şi spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, existente în proprietatea sau în administrarea celorlalte instituţii publice, în funcţie de subordonarea instituţiilor respective;
d) din fondurile proprii ale agenţilor economici, pentru locuinţele şi spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, existente în proprietatea sau în administrarea acestora.
Art. 9. - (1) Proprietarii locuinţelor, persoane fizice, din clădirile de locuit multietajate incluse în programele anuale beneficiază de finanţarea cheltuielilor pentru executarea lucrărilor de reabilitare termică, potrivit art. 7 şi art. 8 lit. a), în condiţiile în care:
a) aprobă în adunarea generală a proprietarilor decizia de intervenţie şi semnează convenţia-cadru cu consiliile judeţene, locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pentru derularea, în condiţiile legii, a acţiunilor pentru reabilitarea termică a clădirii;
b) se instituie în favoarea statului ipoteca legală asupra locuinţei;
c) se obligă să restituie la terminarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirii sumele alocate din bugetul de stat pentru executarea lucrărilor de intervenţie, mai puţin subvenţia prevăzută la art. 8 lit. a), în rate lunare egale, cu o dobândă de 5% pe an şi cu o durată de rambursare de 10 ani de la data recepţiei terminării lucrărilor; în cazul întârzierii la plată a ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculează majorări de întârziere la ratele scadente, aplicându-se cota de majorare, stabilită în condiţiile legii, pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare.
(2) Radierea ipotecii se face numai cu dovada privind restituirea integrală a cheltuielilor efectuate din bugetul de stat pentru executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a locuinţei, mai puţin subvenţia.
(3) Înscrierea şi radierea ipotecii sunt scutite de taxa de timbru.
Art. 10. - Înstrăinarea clădirilor de locuit multietajate incluse în programele anuale, pe durata rambursării creditelor acordate pentru lucrări de reabilitare termică, finanţate din credite şi/sau alocaţii de la bugetul de stat, este condiţionată de acordul prealabil al coordonatorilor programelor anuale, în condiţiile preluării obligaţiilor contractuale de către noul proprietar.
Art. 11. - Actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor art. 10 sunt lovite de nulitate absolută, buna-credinţă neputând fi invocată în astfel de cazuri.
Art. 12. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei va elabora normele metodologice de aplicare a acesteia, pe care le va supune spre aprobare Guvernului.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:
---------------
Ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei,
Miron Tudor Mitrea
Ministrul administraţiei publice,
Octav Cozmâncă
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

Bucureşti, 27 noiembrie 2002.
Nr. 174

Sus

© 2009 Auditul.ro